Craciunul ca in filme
Iubesc Craciunul. Tot anul il astept, cumva inconstient, iar cand vine, nu stiu ce sa fac ca sa ma bucur de el mai mult. Pe vremea eram mica si ma gandeam cum o sa fie cand o sa am primul iubit, intotdeauna ma imaginam alaturi de ipoteticul „EL” in fata pomului de Craciun. Stiu ca suna prostesc, dar asa gandeam eu la varsta aceea. Manipulata total de filmele americane, mi se parea ca persoana iubita e cea mai valoroasa in perioada Craciunului. De fapt, pragul de maturizare, in conceptia mea, il atingeai in momentul in care nu iti mai petreceai Craciunul cu mama, ci cu „EL”.
In perioada Craciunului, mai mult ca niciodata, imi iubesc iubitul. Ce poate fi mai frumos decat sa te plimbi pe strazi prin oras, seara, cand e intuneric bezna, cand sunt toate beculetele aprinse de sarbatoare, cand oamenii sunt mai frumosi, mai veseli, cand ninge cu fulgi mai mari decat ai vazut vreodata, iar tu cauti cadoul potrivit pentru iubitul tau. Cum sa te simti in momentele acelea, altfel decat indragostita? Cum e cand treci pe langa cel putin 20 de Mosi Craciuni, unul mai diferit decat altul, mai tanar, mai in varsta, mai slab, mai pe sanie, mai pe role, mai inghetat sau nu, dar sigur mai nerabdator sa-ti ofere produse „la reduceri”, si tu sa joci rolul de fandosita, pentru ca vrei ca darul de sub brad pentru iubit sa fie unic? Sau sa stai doua ore in piata si sa te certi cu el care brad e mai bogat, simetric, fara gauri si cu varful drept. De Craciun, te bucuri de orice, asta e cel mai frumos. Si vrei ca totul sa iti iasa exact ca in filme. Sau si mai si.
E important sa traiesti fiecare clipa la maximum, sa nu te grabesti deloc. Sa-l pui pe el sa taie trunchiul bradului cat sa incapa in suport. Sa asezi fiecare glob la locul lui, sa nu faci „catastrofala” gresala sa lasi prea multe rosii intr-un loc si prea multe aurii in altul. Sa-i primiti pe primii colindatori care suna la usa, ca sa va aduca noroc, si sa cantati cu ei „Domn, Domn sa-naltam!”. Sa aveti ambitia sa faceti fiecare macar cate un bulgare si sa va bateti printre masinile din parcare. Sa fiti amandoi imbracati in pulovere groase de iarna si sa beti ciocolata calda, in timp ce ascultati colinde. Sa incerci sa faci chiar tu cozonaci si sa iasa buni de spart capul hotilor, care te cred plecat de acasa cu Steaua. Sa va uitati pentru a sasea oara la „Love actually”. Stiu ca totul e un cliseu. Dar ce daca? Sincer, ce conteaza? Totul este atat de frumos, atat de romantic, incat merita sa te bucuri de toate cliseele posibile. Lasa Craciunul sa se desfasoare ca dupa un scenariu al unui film de dragoste. De Craciun, iubesc cliseele.
Ce poate fi mai frumos decat sa te plimbi pe strazi prin oras, seara, cand e intuneric bezna, cand sunt toate beculetele aprinse de sarbatoare, cand oamenii sunt mai frumosi, mai veseli, cand ninge cu fulgi mai mari decat ai vazut vreodata, iar tu cauti cadoul potrivit pentru iubitul tau.
Draga Mos Craciun, iti scriu aceasta scrisoare ca sa nu uiti sa-i aduci aminte lui iubitu sa-mi cumpere cadou si daca poti, sa i-l ascunzi chiar tu pe undeva prin casa, ca el nu se pricepe si mereu il gasesc inainte de vreme, si nu stiu ce teatru sa mai joc ca el sa nu se supere ca i-am stricat surpriza. Si sa-i transmiti si mamei acelasi lucru. Daca nu mai stau cu ea, asta nu inseamna ca a scapat sa-mi cumpere cadou. Si la fel si lui tata. Si fratilor mei. Eu promit sa fiu cuminte: am sa merg la filmari, am sa-mi scriu cu regularitate editorialele si am sa incerc sa fac cat mai putine absente la facultate.
P.S. Si, ca sa fie totul perfect, as vrea, daca nu iti cer deja prea multe, sa ninga in noaptea de Craciun si bradul meu sa fie bogat, simetric, fara gauri si cu varful drept! Craciun Fericit! Dana
Astept cu emotie sa-mi scrieti voi, dragi cititoare. Sa-mi scrieti despre tot ce va ocupa mintea, despre tot ce va bucura sau va enerveaza teribil. Sa stam impreuna la povesti!
dana.rogoz@csid.ro, www.danarogoz.ro
aparut in: nr.14/decembrie 2006










