Anxietatea este modalitatea de reactie a oricarui om care se simte amenintat. In momentul in care suntem intr-o situatie potential periculoasa sau anticipam o asemenea situatie, mai intai simtim ca ne e frica. Frica declanseaza in corpul nostru un resort biologic care duce la secretia de adrenalina. Adrenalina este un hormon care alerteaza intreg organismul si il pregateste pentru fuga sau lupta, reactii normale in caz de pericol. Astfel, devenim mai vigilenti, inima ne bate mai repede si pompeaza sange cu presiune mai mare, respiratia devine mai alerta, muschii se incordeaza. Anxietatea este modalitatea de reactie a oricarui om care se simte amenintat. In momentul in care suntem intr-o situatie potential periculoasa sau anticipam o asemenea situatie, mai intai simtim ca ne e frica. Frica declanseaza in corpul nostru un resort biologic care duce la secretia de adrenalina . Adrenalina este un hormon care alerteaza intreg organismul si il pregateste pentru fuga sau lupta, reactii normale in caz de pericol. Astfel, devenim mai vigilenti, inima ne bate mai repede si pompeaza sange cu presiune mai mare, respiratia devine mai alerta, muschii se incordeaza.

Anxietatea devine o problema cand este prea intensa sau dureaza prea mult prin comparatie cu motivul care a declansat-o. Modificarile produse in corpul nostru de catre adrenalina sunt inadecvate momentului si persistente, devenind simptome ale anxietatii care ne perturba viata prin simpla lor prezenta sau afecteaza felul in care functionam in cel putin unul din domeniile importante ale vietii : familie, scoala/serviciu, relatii sociale. Situatiile in care anxietatea apare si deranjeaza sunt altele decat pericolele palpabile exemplificate mai sus. Aceste situatii se incadreaza mai curand in stress-ul cotidian, pe care-l traim cu totii, mai mic sau mai mare in functie de perioada de viata pe care o traversam, de vulnerabilitatea noastra la stress si de abilitatatile pe care le avem pentru a-i face fata. In adolescenta, stress-ul este legat mai mult de performanta scolara si de relatiile sentimentale, la maturitate serviciul, plata facturilor si grijile legate de copii sunt pe primul plan, iar varstnicii, pe langa acestea, au si grija sanatatii.

Anxietatea ia forme multiple, numitorul comun fiind frica si reactiile corporale produse de adrenalina. Oamenii au o sumedenie de frici. Fricile care se incadreaza in categoria tulburarilor anxioase au fost grupate in cateva categorii mari:

Pentru ca fiecare dintre aceste tulburari va face obiectul unui articol viitor ma voi limita la da cateva indicii in legatura cu fiecare diagnostic, sperand ca acest lucru va va ajuta sa va recunoasteti suferinta si sa va adresati unui specialist pentru a o rezolva.

1. Tulburarea de panica se caracterizeaza prin prezenta atacurilor de panica repetate.

2. Fobiile specifice se definesc prin frica marcata si persistenta in prezenta (sau la anticiparea) unui obiect sau a unei situatii (ex. animale, insecte, inaltime, zbor, mersul la stomatolog, injectie, vederea sangelui, spatii stramte etc.).  Persoana recunoaste ca frica sa este exagerata sau nerezonabila, cu toate acestea tendinta manifestata este de a evita situatia sau obiectul respectiv.

3. Fobia sociala este adesea confundata cu timiditatea sau emotivitatea excesiva. Ea se defineste printr-o frica marcata si persistenta in situatii sociale  sau in care este importanta performanta, individul aflandu-se in prezenta unor persoane nefamiliare sau prestatia sa fiind judecata de ceilalti. Temerile sunt legate de faptul ca ar putea reactiona intr-un fel umilitor sau jenant, sau simptomele anxietatii vor fi vizibile (va rosi, va transpira abundent, se va balbai, va tremura). Situatiile mentionate sunt evitate sau indurate cu mari dificultati, chiar daca persoana recunoaste ca frica sa este exagerata sau nerezonabila. Efectele asupra relatiilor sociale, a prestatiei scolare sau profesionale sunt semnificative.

4. Agorafobia este definita ca frica de spatii deschise dar ea se extinde, de fapt, asupra oricarui loc din afara casei sau a zonei pe care o persoana o considera sigura: mijloace de transport in comun, piete, magazine mari si aglomerate, poduri, in general orice loc din care persoana ar avea dificultati sa iasa daca ceva rau s-ar intampla. Acest ceva rau imbraca sensuri diferite. Suferinzii de agorafobie evita sa mearga in locurile mentionate anterior sau merg doar insotiti.

5. Tulburarea anxioasa generalizata se caracterizeaza prin teama si griji exagerate in legatura cu diverse evenimente sau activitati (ex. serviciu sau performanta scolara) persoanei fiindu-i greu sa-si controleze tensiunea interioara produsa de aceste griji. Simptomele asociate sunt: nelinistea permanenta, dificultatile de concentrare, oboseala, iritabilitatea, incordarea musculara si problemele cu somnul. Cel putin trei dintre aceste simptome apar in tulburarea anxioasa generalizata. T

6. Tulburarea obsesiv-compulsiva are un statut oarecum aparte in cadrul tulburarilor anxioase, plangerile pacientilor fiind legate mai degraba de continutul gandurilor sau imaginilor mentale repetitive (obsesii) si de comportamentele repetitive (compulsii) la care recurg. In general, gandurile obsesive exprima o temere a persoanei. Temere care poate reveni in minte de nenumarate ori pe zi. Persoana se apara incercand sa neutralizeze aceasta temere printr-un gest pe care-l repeta de cate ori apare gandul. Superstitiile nu sunt o boala. Ele fac parte din viata noastra. Obsesiile insa produc anxietate marcata si persistenta iar comportamentul compulsiv consuma foarte mult timp si uneori poate parea bizar. Imaginati-va ca cineva verifica de 20 de ori daca a inchis gazul si nu mai ajunge la timp la serviciu din aceasta cauza.

7. Tulburarea acuta de stress poate aparea in cazul persoanelor care au fost participante sau martore la un eveniment traumatic care a dus la decesul sau ranirea grava a lor sau a altora. Trairea acestui moment a fost marcata de frica intensa, neajutorare sau oroare alaturi de senzatia de irealitate, detasare sau chiar amnezia evenimentului. Durata maxima este de patru saptamani.

8. Tulburarea post-traumatica de stress are aceleasi caracteristici ca si cea acuta, numai ca se intinde pe o durata mult mai mare de timp (cel putin trei luni) si presupune o afectare persistenta si marcata a vietii persoanei in toate domeniile importante ale vietii sale. Simptomele acestei tulburari pot aparea si la sase luni distanta de la evenimentul traumatic. 

9. Tulburarea anxioasa datorata unei afectiuni medicale include anxietate marcata si persistenta, atacuri de panica sau simptome obsesiv-compulsive datorate prezentei unei afectiuni medicale.

Articol exclusiv online (A. Raicu)