Algele, hrana viitorului?
Populatia planetei atinge in prezent circa 7 miliarde de locuitori, tendinta este de crestere, asa ca in 2050 se pare ca vom fi 10 miliarde... In aceste conditii, cu siguranta ca nici resursele de hrana obisnuite nu vor face fata unei asemenea cereri. Situatia impusa a dus la cautarea unor alimente usor de produs, ieftine, sanatoase si nutritive. Insa singurele care corespund pe deplin tuturor acestor cerinte sunt banalele alge. Zambiti, viitorul este verde sau albastru, sau rosu, sau brun, depinde de nuanta salatelor marine!
Potrivit definitiei
stiintifice, algele sunt niste plante primitive, fotosintetizante, cu o alcatuire
foarte simpla. Cu toate acestea, algele si-au croit drum in existenta noastra
sub forma de hrana, ingredienti si baze alimentare si chiar produse cosmetice.
Din cele mai vechi timpuri, oamenii si-au dat seama de proprietatile nutritive
ridicate ale acestor plante, bunaoara in China si Japonia, oamenii le consuma
pe scara larga inca de acum 5.000 de ani.
De fapt, in toate tarile Extremului
Orient, statutul algelor a fost ridicat de la cel de alimente la cel de
delicatese. Acum 300 de ani, 6 specii de alge erau consumate zilnic in Japonia.
In zilele noastre, peste 20 de varietati de alge fac parte din meniul zilnic al
majoritatii chinezilor, coreenilor si japonezilor. Oricat de ciudat ar
suna pentru papilele gustative ale europenilor, care deseori desconsidera calitatile
algelor, se pare ca tocmai consumul regulat al acestor vegetale marine asigura
sanatate si longevitate extraordinara locuitorilor Asiei.
Calitatile si
secretele algelor
Datorita studiilor de ultima ora care reveleaza proprietati si
aplicatii neasteptate ale algelor, interesul pentru valoarea nutritiva a
acestora a crescut fulminant in Occident. Marea lor calitate este aceea ca
algele contin numerosi compusi minerali care actioneaza impotriva procesului imbatranirii
per ansamblu a intregului organism. Datorita acestui fapt care a intrigat
generatii de savanti si cercetatori, algele sunt printre putinele plante
studiate neintrerupt de peste 200 de ani. Dupa sute de studii, probe si
aplicatii, multitudinea de vitamine, minerale si substante active din alge a
primit in sfarsit unda verde din partea specialistilor pentru consumul liber. Inca
un mic secret… Algele nu prezinta contraindicatii, evident cele comestibile. Un
aspect mai putin cunoscut este acela referitor la utilizarea lor in cadrul
bazelor alimentare folosite in cazul multor produse de pe piata.
Astfel caragenanul, un extract dintr-o specie de alga rosie,
este folosit foarte des drept stabilizator si agent gelifiant in produse cum ar
fi: ciocolata, laptele praf, supele creme si budinca instant. Agar-ul, este un
agent coloidal extras dintr-o alta specie comestibila de alge rosii. Folosit ca
substitut al gelatinei artificiale, acesta actioneaza ca un umidificator in paine
si produse de patiserie. Alginatul este la randu-i un extract din alge brune si
este un gel alimentar cu rol anti-cristalizant. Betacarotenul extras din
pigmentii algelor verzi este unul dintre putinii coloranti alimentari naturali.
La fel si Phycocyanin-ul – un extras
din alga verde – Spirulina.
Acidul
alginic, un extract din alga marina denumita Kelp, este un stabilizator si
emulsifiant natural folosit in sosuri si mezeluri. Algele au proprietati
valoroase in privinta mentinerii sau dobandirii unei stari de sanatate optime.
Algele verzi-albastre contin amino-acizi, minerale si vitamine care sunt
absorbite mai bine de organism, comparativ cu multe alte alimente. Tot
ele ajuta la consolidarea sistemului imunitar, continutul lor bogat in clorofila
si fitocompusi le recomanda drept antioxidante puternice. Betacarotenul este
cunoscut drept un adjuvant in cazurile de anemie si afectiuni cardiovasculare.
Gastronomie din
valurile marii
Marile bucatarii traditionale ale lumii contin sute de retete culinare in care algele sunt pregatite intr-o adevarata enciclopedie culinara a gustului si culorilor. Cel mai banal exemplu este arhicunoscuta foaie de alge in care sunt rulate bucatile de sushi. Alta alga cu vechime in bucatarie este cunoscuta Spirulina. Alga Dulse (Palmaria palmata) este o alga rosie foarte cautata in Irlanda si Canada si este consumata in stare cruda, uscata sau gatita la fel ca spanacul. Alga purpurie (Porphiria) este o hrana traditionala in Marea Britanie. Laptuca de mare (Ulva lactuca) este adaugata in orice supa si salata de catre scotieni de mai bine de 1.000 de ani. Iar algele din specia Alaria sunt consumate crude sau gatite in toata Scandinavia. De asemenea, algele contin cele mai multe proteine usor asimilabile dintre toate vegetalele. Comparativ cu alte surse de proteine, aceste plante sunt bogate in fibre si foarte sarace in grasimi.
Utilizarea algelor in cosmetica a cunoscut un avant serios o data cu descoperirea unor substante active care au un efect de intinerire.
Ponderea clasicelor fructe de mare din farfurie scade in favoarea algelor. Iar marile lanturi de restaurante naturiste au fost primele care s-au conformat.
Foto: RED DOT, GULIVER, SHUTTERSTOCK
Articol de NicuParlog aparut in: nr.31/mai2008











